Cartea Romaneasca - Presa Saptamanii Cartea Romaneasca http://www.polirom.ro/ presa saptamanii office@polirom.ro Presa saptamanii 1 1 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/-poemul-din-carton--urme-de-distrugere-pe-mart-74/presa_01.html 1 29/12/2017 Presa saptamanii 1 1 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/20-22-douazeci-de-ani-de-text-245/presa_01.html 1 29/12/2017 Presa saptamanii 1 1 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/-america-de-peste-pogrom-391/presa_01.html 1 29/12/2017 Presa saptamanii Octavian SOVIANY in Observator cultural nr. 858 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/si-cuvintele-sint-o-provincie-400/presa_01.html Abia dupa zece ani de la ultima ei carte de poezie (publicase intre timp romanul <em>Mireasa cu sosete rosii</em>) Adela Greceanu revine in actualitate cu un nou volum de versuri: <em>Si cuvintele sint o provincie</em> (Cartea Romaneasca, 2014). Viziunile edenice sint inlocuite aici cu imaginile de documentar autobiografic pe care autoarea le experimentase deja in paginile de jurnal din <em>Mireasa cu sosete rosii</em>, isi fac aparitia starile de criza, anxietatile. Ca si in volumele anterioare, personajul liric al Adelei Greceanu resimte o criza a feminitatii, o criza care rezulta din imposibilitatea lui de a se auto-asuma ca femeie, dar si din constiinta ca nu se poate sustrage fatalitatilor biologice, astfel incit regresul spre lumea paradiziaca a femeii-copil a devenit imposibil, iar criza trebuie traita in toata intensitatea ei. 21/03/2017 Presa saptamanii Ruxandra A. pe SemneBune.ro http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/ultima-tigara-a-lui-fondane-454/presa_01.html <em>Ultima tigara a lui Fondane</em>, de Catalin Mihuleac (ed. Cartea Romaneasca, 2016), 13 povestiri triste si umoristice in acelasi timp, care ilustreaza perfect capacitatea psihicului uman de a face fata catastrofei. Personajele fictive s&icirc;nt extraordinar de vii si de puternice, in ciuda faptului ca simt pericolul iminent al deportarii cum se apropie si cu toate astea, se tin de sotii, incercind sa pacaleasca sistemul. Avem parte de o incursiune teribila in lumea culturala a etniei &bdquo;iudaice&rdquo;, aratind modul in care aceasta a supravietuit (sau nu) nedreptatii. <br /> Sigur, avind in vedere maiestria cu care cele 13 povestiri au fost scrise, ai avea impresia ca autorul scrie marturiile unor oameni pe care ii cunoaste de ani de zile, ceea ce, din punct de vedere temporal, e imposibil. 14/03/2017 Presa saptamanii Ion POP in Steaua nr. 2 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/crux-450/presa_01.html Poetul e foarte atent la &bdquo;regia&rdquo; pe aceste spatii mici dar intens reverberante ale discursului sau. Lucreaza cu propozitii scurte, asaza punctul acolo unde are nevoie de o mai precisa fixare a imaginii si emotiei, reduce la minimum gestica, pune friu tentatiei de a ramifica notatia, se dovedeste avar cu metaforele. Asigura, in fine, o strictete armonica micilor ansambluri textuale, de o muzicalitate discreta, in absenta rimei, care cedeaza primul loc ritmului lipsit de asperitati, fluent, raspunzind starii de spirit elegiace. 10/03/2017 Presa saptamanii Ruxandra CESEREANU in Steaua nr. 2 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/literatura-eretica-texte-cenzurate-politic-intre-1949-si-197-462/presa_01.html Capitolul final problematizeaza si nuanteaza statutul literaturii romane in perioada comunista, cu citeva concluzii: 1. a existat o batalie subterana de transee intre cenzori si cenzurati; 2. samizdatul a fost inexistent in Romania comunista, iar literatura de sertar a existat doar exceptiv; 3. ca sa se apere, literatura romana in timpul comunismului a manifestat o predilectie pentru incifrare; 4. pragmatic a fost mai degraba compromisul intre institutia cenzurii si autori, in unele cazuri ajungindu-se la diferite forme de auto-cenzura. Cit si ce a fost &bdquo;rezistenta prin cultura&rdquo; in perioada comunista (din punct de vedere literar)?! Este discutata pe indelete polemica dintre Herta Muller si Gabriel Liiceanu in aceasta chestiune. As miza mai degraba pe formula de &bdquo;supravietuire prin cultura&rdquo; sau, eventual, pe aceea apartinindu-i lui Gelu Ionescu &ndash; de &bdquo;rezistenta de ostateci&rdquo; &ndash; invocata si de Liviu Malita. O discutie amanuntita pe acesta tema ar putea alcatui, de fapt, o alta carte cit se poate de problematizanta. 10/03/2017 Presa saptamanii Adelina SORESCU pe semnebune.ro http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/compunere-cu-paralele-inegale-431/presa_01.html Doua lumi care se intrepatrund intr-un mod inedit, asigurind astfel originalitatea textului. Substanta scrierii este iubirea (patimasa, simplu capriciu sau navalnica): profesoara de romana Liana Santa si psihologul Laurian Contescu; Teohar si Dania; pictorul Virgil si Ita. Fie ca este vorba de casatorie, fie de simple amoruri trecatoare, autorul gaseste cuvintele potrivite care sa arate insuficienta iubirii, ceea ce duce la destramarea cuplului. Iata ca sentimentul in sine nu e suficient; mereu este nevoie de un &bdquo;altceva&rdquo; care sa-l ocroteasca. Simpla convietuire nu e de ajuns. Negasind implinirea prin iubire in realitatea contemporana, autorul isi indreapta privirea catre povestea mitologica a iubirii lui Dafnis si Cloe, marturisind, de altfel, in Addenda, interesul pentru romanul lui Longos. Dispunind paralel cele doua planuri, creeaza nu doar impresia unui balans, ci si a unei complementaritati: ceea ce lipseste in iubirea cuplurilor se regaseste in secventele extrase din povestea pastorala a celor doi eroi antici. 03/03/2017 Presa saptamanii Dorica BOLTASU NICOLAE in Observator cultural nr. 856 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/imagini-litere-si-documente-de-calatorie-466/presa_01.html Unele inedite, altele publicate chiar in <em>Observator cultural</em> sau rescrieri/variante ale unor eseuri aparute in alte volume, toate extrase dintr-un folder numit <em>Carti in lucru</em> din arhiva electronica, din computerul personal al prozatorului, cum aflam din prefata scrisa de Carmen Musat, textele acestui volum sint diverse din punct de vedere al genezei: articole, pagini de jurnal, raspunsuri la anchete jurnalistice, memorabile portrete ale confratilor din lumea literelor si a artelor plastice, autofictiuni, un surprinzator poem. Puse laolalta ca placile unui mozaic, acestea creeaza o imagine coerenta a preocuparilor, a convingerilor artistice si a sensibilitatii creatoare a lui Gheorghe Craciun. In articolele si in raspunsurile la anchetele jurnalistice care vorbesc despre scris si despre relatia cu lumea literara sau cu cititorii, pe teme precum &bdquo;in ce masura proiectele dumneavoastra tin cont de orizontul de asteptare al cititorului&rdquo;, &bdquo;cum ati debutat?&rdquo;, &bdquo;ce anume v-ati autocenzura?&rdquo;, &bdquo;ce mai inseamna azi optzecismul?&rdquo;, &bdquo;ce carti nu cititi?&rdquo;, &bdquo;sinteti un scriitor cu metehne si tabieturi?&rdquo;, &bdquo;care a fost cea mai inedita reactie din partea unui cititor al cartilor dvs.?&rdquo;, autorul isi exprima opiniile cu o autenticitate si cu o seriozitate greu de egalat. 02/03/2017 Presa saptamanii pe iasideas.wordpress.com http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/-america-de-peste-pogrom-391/presa_01.html Este romanul care iti provoaca risul-plins, infioara suflete &ndash; descretind fruntile; un roman puzzle, al contrastelor ce te arunca pe parcursul celor 314 pagini din trecut in viitor ca intr-un joc de ping-pong: una calda, alta rece. Istoria cu adevarat se repeta la turatie maxima in timp si spatiu dar nu intotdeauna se aseamana. Mai ales in familie. 20/02/2017 Presa saptamanii Adina DINITOIU in Observator cultural nr. 852 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/doi-intr-o-carte-fara-a-l-mai-socoti-pe-autorul-ei--fragmente-cu-radu-petrescu-si-mircea-nedelci-465/presa_01.html Ma voi opri, in rindurile de fata, asupra reeditarii <em>Doi intr-o carte (fara a-l mai socoti pe autorul ei)&hellip;</em>, ce reprezinta, in ce ma priveste, una dintre cele mai frumoase carti de eseuri semnate de Gheorghe Craciun si, in genere, una dintre cele mai frumoase carti de eseuri literare din literatura noastra. Ma bucur ca am prilejul, cu aceasta reeditare a cartii (greu de gasit, de altfel, in editia originala), sa scriu acum despre ea &ndash; si imi permit sa o fac la modul mai personal, si nu la modul &bdquo;rece&rdquo; (vorba lui Craciun insusi), analitic, specific, de regula, comentariului critic. Nu fac, in fond, decit sa preiau, la rindul meu, maniera in care se decide sa scrie Gheorghe Craciun &ndash; pe jumatate evocator-confesiv, pe jumatate critic &ndash; aceasta carte despre doi prieteni si in acelasi timp doi mari scriitori: Radu Petrescu si Mircea Nedelciu. Doi scriitori extrem de diferiti, de virste (si formatii) diferite &ndash; o recunoaste chiar Craciun &ndash;, dar care exercita asupra acestuia din urma un impact la fel de puternic, ba mai mult, o forma de fascinatie. <em>Doi intr-o carte (fara a-l mai socoti pe autorul ei)&hellip;</em> reprezinta, de fapt, mai mult decit o carte de eseuri critice ori de secvente evocatoare &ndash; asezate intr-o frumoasa &bdquo;compozitie&rdquo; (tot cu vorba lui Craciun, din &bdquo;Argumentul&rdquo; volumului) critic-sentimentala &ndash;, ea este o naratiune formatoare (alcatuita, e drept, din secvente disparate, reunite aici), iar autorul sau &ndash; acela care nu mai este &bdquo;socotit&rdquo; in titlu, din modestie &ndash; face parte in mod esential din cuprinsul ei. 17/02/2017 Presa saptamanii Dan pe filme-carti.ro http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/ultima-tigara-a-lui-fondane-454/presa_01.html Povestirile din volumul <em>Ultima tigara a lui Fondane</em> sint toate legate, intr-un fel sau altul, de evrei. Viata si moartea lor, bucuriile si plinsul lor, relatiile cu romanii si intre ei, tipologii, stereotipuri, drame si melodrame &ndash; toate se regasesc in tonalitati si game diferite in cele treisprezece povestiri care acopera perioada dintre Holocaust si ziua de astazi. (&hellip;) Este un episod intunecat al istoriei Romaniei despre care s-a scris extrem de putina literatura in limba romana, daca s-a scris ceva. Din acest punct de vedere, la fel ca si cu romanul <em>America de peste pogrom</em>, Catalin Mihuleac face literatura de pionierat. 16/02/2017 Presa saptamanii Octavian SOVIANY in Observator cultural nr. 856 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/recviem-pentru-tara-pierduta-464/presa_01.html Nichita Danilov se diferentiaza de grosul promotiei optzeciste, cultivind un &bdquo;lirism metafizic&rdquo;, intemeiat pe tehnica aglutinarilor imagistice stranii, uneori dezvoltate narativ in fabule sau alegorii voit greu descifrabile, sugerind tensiuni legate de sentimentul unei realitati ininscriptibile, disimulate de policromia fenomenalului. Daca unii dintre poetii promotiei anterioare (Almosnino, Fati, Abaluta) erau preocupati de elaborarea unei &bdquo;poezii a obiectelor&rdquo;, lirica lui Danilov e una a trans-obiectului, care e determinabil doar ca &bdquo;diferenta&rdquo; in raport cu realul; el constituie &bdquo;fata ascunsa&rdquo; a acestuia, ce poate fi sugerata prin magia configuratiilor, dupa regula &bdquo;cimpului&rdquo; constituit din tensiuni care aici sint (asa cum se intimpla si la poetii onirici) metafizice, dar si semiotice. Plecind de la fragmentele de real sau de la segmentele decupate din palimpsestul literaturii, Danilov executa colaje ce dovedesc un admirabil simt plastic, iar poemele lui par uneori tablourile unui De Chirico sau Dali, constituindu-se in pictogramele unei trans-realitati enigmatice. Cel mai recent dintre volumele sale, <em>Recviem pentru tara pierduta</em> (Cartea Romaneasca, 2016), se inscrie pe linia aceluiasi lirism metafizic si vizionar, e dominat de peisaje apocaliptice, de topografii ale unor tinuturi fantaste, strabatute de procesiuni ciudate de pietre, de fragmente anatomice si de umbre, ca intr-un spectacol fantast. 08/02/2017 Presa saptamanii Bianca BURTA-CERNAT in Observator cultural nr. 853-854 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/naluca-463/presa_01.html <em>Naluca</em> este cartea extrem de vie a unui autor care, (re)traversind cu fiecare roman sau cu fiecare roman de poeme o experienta a &bdquo;conventiilor&rdquo; livresti si a relativitatii tuturor lucrurilor, face din asta, in mod surprinzator si curajos totodata, un triumf, fie si momentan numai, al increderii in posibilitatile &bdquo;demiurgice&rdquo; ale literaturii. O incredere/o iluzie taxabila poate, azi, ca &bdquo;desueta&rdquo; &ndash; insa fara de care literatura nu traieste propriu-zis, ci doar subzista. Ca intruchipare a ideii de seductie, &bdquo;naluca&rdquo; invocata in romanul lui Soviany este chiar duhul fictiunii, acel ceva impalpabil, invizibil, imponderabil &ndash; existind undeva, intr-o dimensiune aparte a universului &ndash;, dar imaginabil, care da viata literaturii (altfel spus: care face ca un text sa nu fie doar &bdquo;un text&rdquo;, ci literatura). Iar cartile lui Octavian Soviany au, repet, foarte multa viata. 08/02/2017 Presa saptamanii Andra ROTARU in dialog cu Catalin PAVEL pe bookaholic.ro http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/trecerea-458/presa_01.html Numai ca eu nu ma consult cu BOR-ul cind scriu literatura, dupa cum nu ma consult, cel putin deocamdata, cu regia ascensoarelor. Asa ca eu sint singurul vinovat ca introduc intr-o manastire fondata, chipurile, de Sultana Hristoscoleos, fiica domnitei Casandra a Moldovei, acum 300 de ani, un bibliotecar care citeste <em>Sahih al-Bukhari</em> si alte culegeri de hadith, dar si parabole Zen din Japonia perioadei Kamakura si <em>Zoharul</em> evreilor spanioli, intr-un fel de ecumenism parodiat&hellip; Una peste alta, cred ca trebuie scris despre religie fara nici un bigotism si fara vreun avint marxist-leninist. Dar pentru ca intrebarea era in special despre documentare, pot sa zic ca pe de-o parte vreau sa cunosc temeinic lucrurile despre care scriu. Pentru fiecare detaliu pe care il folosesti in carte trebuie sa ramina nefolosite alte zece. Pe de alta, mi-e teama ca aceasta cunoastere ma va pune intr-o camasa de forta, imi va dicta ce se poate si ce nu se poate intimpla. Incercarea de a fi credibil in naratiune poate deveni didacticism, pentru ca viata nu e intotdeauna credibila. Poate din cauza asta uneori pun un personaj sa faca ceva ce stiu ca nu s-ar face cu nici un chip in conditiile date. In fond, nici unul dintre noi nu e asa previzibil pe cit cred ceilalti. 08/02/2017 Presa saptamanii Gabriela GHEORGHISOR in Ramuri, nr. 9 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/ultima-tigara-a-lui-fondane-454/presa_01.html <em>Ultima tigara a lui Fondane</em> de Catalin Mihuleac este un volum de treisprezece povestiri, legate printr-o supratema comuna: problema evreiasca in Romania (istorica, dar cu ecouri pina in contemporaneitate). Scriitorul a mai publicat in 2014 un roman despre pogromul de la Iasi din iunie 1941, <em>America de peste pogrom</em>. Aflam acum ca autorul preconizeaza un proiect mai amplu, &bdquo;ce are drept scop restituirea literara a multiplelor fatete ale istoriei evreilor din Romania&rdquo;. [&hellip;] <em>Ultima tigara a lui Fondane</em> pare, precum <em>America de peste progrom</em>, o carte de popularizare a suferintelor istorice ale evreilor din Romania. 29/12/2016 Presa saptamanii Gabriela GHEORGHISOR in Ramuri, nr. 9 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/-america-de-peste-pogrom-391/presa_01.html <em>Ultima tigara a lui Fondane</em> de Catalin Mihuleac este un volum de treisprezece povestiri, legate printr-o supratema comuna: problema evreiasca in Romania (istorica, dar cu ecouri pina in contemporaneitate). Scriitorul a mai publicat in 2014 un roman despre pogromul de la Iasi din iunie 1941, <em>America de peste pogrom</em>. Aflam acum ca autorul preconizeaza un proiect mai amplu, &bdquo;ce are drept scop restituirea literara a multiplelor fatete ale istoriei evreilor din Romania&rdquo;. [&hellip;] <em>Ultima tigara a lui Fondane</em> pare, precum <em>America de peste progrom</em>, o carte de popularizare a suferintelor istorice ale evreilor din Romania. 29/12/2016 Presa saptamanii Alexandru BUDAC in Orizont nr. 11 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/ultima-tigara-a-lui-fondane-454/presa_01.html Pe de alta parte, povestirile au nerv si-ti sustin concentrarea, deoarece Catalin Mihuleac le confera continuitate si un aer de relatare jurnalistica. De regula, asociem antisemitismul romanesc cu deceniile interbelice, miscarea legionara si regimul Antonescu, or, in prozele scurte din volum, problema nu ramine sub pretul convenabil al unei epoci indepartate. Mentalitatea indigena &ndash; iar Mihuleac nu se sfieste sa arate cu degetul spre ingredientul pravoslavnic &ndash; care si-a adus contributia la Holocaust s-a pastrat in comunism, dupa &#8127;90, pina astazi, manifestindu-se la fel de insidios, uneori la fel de violent, chiar daca, oficial, nu explicit. Antisemitismul nu trebuie inteles ca o tara eminamente politica. Un merit al prozelor lui Mihuleac il constituie faptul ca surprind cecitatea veninoasa in cadrul celor mai banale relatii interumane, indiferent ca e vorba despre vecini de etnii diferite, in anii &#8127;40, copilaria complexata si tineretea puscariasa a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pasiunea lui Adolf Eichmann pentru filmul <em>Some Like It Hot</em> de Billy Wilder sau despre libidinosenia fara margini a unui profesor de la Universitatea de Medicina din Iasi, in al carui caracter coruptia, curvasaria, calomnierea, si aversiunea ereditara fara de evrei devin sinonime. 14/12/2016 Presa saptamanii Dana PIRVAN pe bookaholic.ro http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/trecutul-e-intotdeauna-cu-un-pas-inaintea-ta-459/presa_01.html Volumul sau cuprinde 20 de proze in care circula actorii principali de pe scena comunei Strimbeni, situatiile in care sint pusi acestia configurind o intreaga lume romaneasca, cu unele dintre cele mai viguroase metehne ale ei. O lume ca o colonie, strinsa si unita, ce lasa senzatia unui cuib. Dar nu de albine, ci unul in care biziie si misuna niste viespi, iar cele citeva albine ratacite vor fi reduse la tacere. [...] Ca un caleidoscop, povestile concentrate surprind situatii dintre cele mai familiare noua: afacerile ce au la mijloc fonduri publice (asfaltarea drumurilor, de exemplu), pomenile electorale (galetile de plastic, zaharul, uleiul&hellip;), umilirea doctoritei si a invatatorului, femeile batute de barbati, mita, sinistratii care se poarta ori sint tratati ca niste cersetori, hotia si incultura ce transforma un mozaic de pe vremea romanilor in pietricele insirate prin dormitoarele si baile satenilor, sloganuri subtile (&bdquo;Sint unul dintre voi&rdquo; &ndash; asa isi sensibilizeaza primarul oamenii), bautura ca somnifer, privitul la televizor, razbunari, mindria prosteasca ce il determina pe primar sa incerce sa transforme comuna in republica, o revolta care nu poate fi prinsa din urma si incheiata la circiuma, invidia plina de tifna, prejudecatile &ndash; sint stari de gratie profund romanesti, care hranesc harmalaia gratuita ce distruge si prezentul, si viitorul. 14/12/2016 Presa saptamanii Adrian G. ROMILA in Romania literara nr. 47 http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/luna-zadar-460/presa_01.html Intimplarile prin care trece Albert sint, de fapt, bornele vagi ale unei lumi in disolutie. Ele se ivesc treptat, mascate de un imens monolog fragmentar, ca o declaratie de ancheta in care, pentru a eluda adevarul, acuzatul amesteca mituri, povesti si reflectii metafizice. Personajele chiar discuta, la un moment dat, despre imposibilitatea existentei unei realitati &bdquo;tari&rdquo;, despre absurd, teoria &bdquo;nimicului&rdquo; si a inconsistentelor ontologice. Spectrul a doi criminali cu nume rezonante pluteste deasupra tuturor marilor evenimente istorice si individuale (temutii frati albanezi Adolf si Vissarionovici), literatura da buzna peste tine cind nu te astepti (la adresa de pe plicuri locuise cindva Ibsen &ndash; o semnificativa trimitere la teatrul din discurs si din viata), poti avea o aventura sexuala chiar cu pazitoarea arhivelor, iar ipoteticul tata gasit, in sfirsit, nu-i decit un batrin alcoolic si singur, care nu-si mai aminteste mare lucru. Identitatea ta si a lumii pe care incerci s-o reconstitui ramine in aer, pierduta intre imponderabile, la fel ca povestea moderna si amestecata in care vrei s-o prinzi. Abia atunci omniprezentul cintec al menestrelilor Apostolis si Zobar isi arata, printre lacrimi, durerosul adevar: &laquo;ah, fericire, am dat de gustul tau / pe limba esti dulce, pe cerul gurii amara, / luna zadar a urcat pe cer / dar noaptea intirzie sa apara&raquo;. Despre tristetea de-a te naste si de a fi, despre zadarnicie si despre prea tirziu e noua carte publicata de Adrian Alui Gheorghe. Albertina si Albert sint victimele unei vieti in care n-au avut multe de ales si-n care nu exista vreun leac pentru nefericire. Polimorf si muzical, in conceptie, Luna Zadar dovedeste capacitatea de reinventare a unui scriitor care ne obisnuise, oarecum, cu un stil. L-a schimbat, putin, in limitele peremptorii ale aceleiasi valori. Inca o carte foarte buna a aceluiasi, vreau sa zic. 14/12/2016